Aventuri în alăptare. 6 situații nu foarte amuzante.

Este 2 August, a doua zi din Săptămâna Mondială a Alăptării. Astăzi am ales să ne amuzăm puțin despre acele situații prin care probabil am trecut toate mai devreme sau mai târziu, dar despre care nu vorbește nimeni.

  1. Baie în lapte matern

Atunci când ai un bebe mic în casă, toată lumea îți spune că somnul nu se lipește prea ușor. Te vei trezi des, vei fi obosită de la alăptarea la cerere etc. Nimeni nu te avertizează, în schimb, despre posibilitatea că ai putea dormi 6 ore legate în prima săptămâna după naștere.

Nici eu nu m-am gândit, dar într-o noapte m-am trezit atât de fleașcă, încât am crezut că a arancat cineva o găleată cu apă peste mine. Pilota de pe mine era udă, tricoul fleașcă, cearceaful de dedesubt umed, perna la fel. N-ai crede că o mamă poate produce atâta lapte în doar 6 ore, pentru că da, era lapte, iar sânii mei bubuiau pentru că domnișoară a preferat să doarmă decât să facă echipă cu mine.

Nici nu știam dacă să mă bucur că am dormit sau să plâng că acum va trebui să mă trezesc de-a binelea și să schimb așternuturile.

  1. Ploaia de deasupra

Se făcea că într-o seară, pe vremea când aveam doar un singur urmaș, acel urmaș a adormit devreme. Atât de devreme încât , noi părinții, ne-am trezit că ne cam plictisim fără activitatea de urlete din fiecare seară.

Momentul părea perfect pentru o întâlnire în patul matrimonial. Eu tocmai ieșisem de la duș în acel halat flaușat atât de sexi și el era fericit la perspectiva că nu va mai plimba o oră, 7 kilograme de țipete în vederea unui somn de maxim 2 ore.

M-am năpustit asupra lui cu frică în suflet că poate se trezește doamnisoara, când începe de undeva să picure. Și pic, pic, pic. Și pic, pic, pic. De unde picură domnule? Mă gândeam eu în timp ce mă uitam înspre tavan. Doar că mă uităm prea sus. Picăturile erau de fapt șuvoaie micuțe de lapte matern dornice să sărbătorească și ele momentul.

Ne-am pupat și ne-am uitat la un film.

  1. Sânul care a fost lăsat în urmă

Pe la vreo 5 luni ale Emilusei am ieșit la piscină cu o prietenă pe care o admirăm foarte mult, avea doi copii și alăpta în tandem… wow!

A fost tare frumos, iar când am plecat numai bine Emily era pregătită pentru somnul de frumusețe în scoică. Am intrat în mășină că să o pot alăpta la umbră și bineînțeles că a adormit.

Știți cum e când adorme în sfârșit copilul, nu? Nici nu mai respiri, doar, doar să reușești să faci transferul de la san în scoică și poți pleca fără urlete spre casă.

Zis și făcut, doar că nu înțelegeam de ce se tot uită lumea la mine!?

După ce m-am așezat la volan și am închis ușa, am simțit un curent rece la sânul stâng, care SURPRIZAAAA… rămăsese în afară bluzei. Deci până la urmă nu eram doar SUPER MOM eram un pic mai SEXI MOM.

  1. Discursul care a dezvăluit multe

În 2014 eram o super mămică antreprenoare care lucram cu bebe în brațe. Organizam ceaiurile cu mămici, tocmai deschisesem un magazin online cu haine de alăptat și tocmai pornisem niște întâlniri care se adresau mamelor cu afaceri, Mămici cu Talent. Eram pe val ce să mai.

În acest context, fetele de la Eu părinte ghemotoc m-au invitat la aniversarea lor de 1 an să vorbesc despre ce înseamnă să fii și mama și antreprenoare. Am fost super onorată să primesc o asemenea invitație. Mi-am pregătit un discus de 3 pagini pe care l-am repetat o zi întreagă.

Eram mai mult decât pregătită. Eram nerăbdătoare, iar când a venit momentul discursului, ce să vezi? Fix atunci Emily voia țâță. Apoi ce era să fac? Să las copilul să plângă?

Am respirat adânc și mi-am zis, fie ce o fi… Am așezat-o pe Emily în brațe și am alăptat-o, susținându-mi cum am putut eu mai bine discursul meu minuntios pregătit. În tot acest timp sânul meu era ba pe afară, ba înapoi în bluză, ba o alăptăm pe Emily.

S-a scurtat mult discursul meu și mi-a părut tare rău pentru mine, dar mi-a rămas de atunci o poză tare făină cu mine și ea. Așa îmi aduc aminte mereu că noi am fost partenere în toate aspectele, nu doar mama-fiică.

  1. Jetul care scoate ochii

Nu am prea avut probleme cu alăptarea chiar dacă am născut prin cezariană. Atât după prima naștere, ba chiar mai repede la a doua, am alăptat cu ușurință și lapte am avut din belșug. Ba chiar la Andrei am avut puțin prea mult. Se întâmplă frecvent că el să fie fomist și să caute sânul cu îndârjire, dar primul lucru pe care îl primea după ce dezvaluiam marele premiu, era un mare jet de lapte fix în ochi.

Pentru el nu cred că era prea plăcut, dar pentru mine se bifau 2 în același timp, îl alăptăm și îi ștergeam și ochișorii 😀

  1. Întâlnire umedă

Era început de toamna și aveam o întâlnire la Fabrica în vederea organizării unui eveniment de parenting.

Eram tare fericită că ies din casă. Hubby tocmai se întorsese după ce fusese plecat vreo 3 săptămâni în țările calde, iar eu aveam mare nevoie de puțin timp pentru mine. Așa că am reușit să-mi fac un dus, să mă machiez puțin și mi-am pus o rochie nouă. Eram super fresh!

După vreo două ore de discuții și limonadă, simt mișcări de forțe în zona sânilor și atunci am realizat că plecasem de acasă fără sutien, fără tampoane de sâni, doar în rochia mea minunată din bumbac și sânii care tocmai mă anunțau că Andrei probabil se trezise și ar vrea să o vadă pe mama lui.

Norocul meu a fost că întâlnirea era tot cu alte mame care și ele alăptasera cândva și au înțeles perfect urgența mea de a mă retrage imediat.

Acum când mă gândesc la toate aceste întâmplări râd singură în fața monitorului.

Atunci m-am făcut toate culorile curcubeului la față și m-am panicat maxim.

Totuși, deși nu e întotdeauna ușor să alăptăm oriunde și oricând are bebe nevoie, poate fi și amuzant, iar peste câțiva ani, după ce amintirile dureroase se estompează și nopțile nedormite devin o amintire îndepărtată, veți putea să radeți cu poftă de momentele când ați rămas cu sânul pe afară sau ați udat publicul cu lapte matern.

Vă doresc spor la alăptare și nu uitați să verificați lista de evenimente de săptămâna aceasta.

Ada Chindea

Eu sunt Ada, mamă și o femeie îndrăgostită de oameni și culori și am pornit această comunitate în 2013 în anul în care și eu am devenit mamă. Astăzi, sunt coach transformațional și mă bucur să-mi trăiesc visurile alături de copii, vizitând lumea în timp ce formez noi comunități în cadrul cărora ghidez oamenii să-ți (re) descopere culorile adevarate și astfel să-și trăiască visurile AZI și nu într-o zi.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.