drumurile cu copilul

Cu riscul de a mă repeta, noi suntem părinții ăia care în vacanțe își iau copilul după ei. Dar facem asta și pentru că avem noroc de copil căruia să îi placă să călătorească (sau pur și simplu s-a obișnuit cu noi așa).

Trebuie totuși să menționez că am avut și o vacanță (da, 3 zile pline doar noi doi, la munte, pe la 3 ani ai ei). Altfel, dacă veneau bunicii la noi când era mică, noi ne mulțumeam cu 24 de ore libere, când ea stătea doar pe capul lor iar noi plecam de-acasă. Acum, ne putem lua câte o noapte în oraș ori de câte ori vrem, pentru că doarme noaptea la un prieten de-al ei.

Revenind… Nu am fost și nici nu cred că voi fi prea curând genul de părinte care pleacă mai ales în țări străine, locuri exotice, etc fără ea. De ce ?!? Pentru că mi se pare egoist din partea mea ca eu să văd minunățiile lumii și ea nu :)). Crazy, right? Dar totuși, mă credeți sau nu, noi în vacanță avem alt copil. Dacă în mod normal mai are perioade când ceva nu îi convine, când mai face mofturi, you name it, în vacanță avem parte de colaborare deplină, armonie, odihnă și totul e roz. Nu se vaită o dată că o dor picioarele, spune doar că ar vrea sa se odihnească puțin înainte să urce culmile din fața ei.

Dar cum decurg drumurile?

Să o iau cronologic:

1. În perioada de bebelușie, până pe la un an jumătate cam așa, nu aveam stres, pentru că dormea foarte mult, iar mașina avea efect calmant asupra ei.

Așadar, aveam:

– muzică

– o cutie de șervețele : mare distracție să scoți șervețelele din cutie

– jucăria ei de somn

– jucărie din aceea care atârnă și zornăie pusă pe un elastic prins de cele două mânere unde în mod normal se atârnă umerașul cu haine.

Totuși, în momentele când se nimerea să fim în trafic, unde mai mult stăteam pe loc decât înaintam, aveam niste cărticele de copii (din acelea material textil, care au o oglindă, o pagină care zornăie, una care chițăie) și niște cărți micuțe, cartonate, cu animale sau flori. Ni s-a întâmplat, la nouă luni ale ei, să fim în traficul de pe Valea Prahovei, când mergeam ca tot omul la ski, în weekend:)).

La următorul drum lung – 12 ore – ca să fiu exactă (București-Istanbul) , am plecat la 4 dimineața din București și am ajuns la 4 după amiaza la noua casă. Dar, a dormit draga de ea, aproximativ 9-10 ore din acest drum (cred că și din cauză că în Bulgaria era temperatura mai scăzută, și acest copil adoră frigul, nu glumă). Am oprit de 3 ori.

Totuși, pentru acest drum am mai adăugat un element surpriză și distractiv: cariocile pentru geam. Nu au fost folosite la acest drum însă. Socoteala de-acasă, nu se potrivește cu cea din târg:)

2. După 2 ani, noi am schimbat atât scaunul de mașină, cât și Bebeul (SSC).

A crescut lungănica noastră. Pentru că nu avem mașină în Istanbul, decât dacă închiriem, am fost nevoiți să avem “bagajul de călătorie” mereu la îndemână.

Am adăugat :

drumurile cu copilul– quiet book : făcut de mine, ținând cont de ceea ce îi plăcea ei în acel moment.

– cariocile de geam au început să fie folosite, și nu doar pe geam.

– o sticlă de plastic plină cu semințe de tot felul (fasole, grâu, pietricele)

– mașinuțe

– caiet și creioane

– tableta de plastic cu creion special

– rondele de construit

– marionete de degete ( Ikea)

– cărțile preferate pe care și le alegea singură înainte de drum.

3. La 3 ani am adăugat:

– o măsuță-servieta pentru mașină, ca să poată desena sau construi mai bine, fără să îi scape din mânuțe.

drumurile cu copilul– cărți de desenat cu apă

4. Între 4-5 ani, au apărut în bagaj:

– binoclu

– caleidoscop

Dar tot acum, au dispărut multe dintre jucăriile de copil micuț.

5. Acum, la 6 ani, pe lângă cele de la 4-5 ani, din “bagajul de călătorie” fac parte:

– tangram-ul magnetic

– domino (clasic, dar și cu cuvinte, sau adunări/scăderi)

– cărți de joc (Uno, război, păcălici, snap)

– carnețel cu creioane

– mașinuțele mult iubite

– carte cu labirinturi

– puzzle de călătorie

– un joc care se cheamă 4 in a row (cam un fel de X și 0, dar cu 4 piese în loc de 3)

– joc magnetic Ludo, de călătorie

– carte pentru scris, potrivită vârstei.

– căștile pentru urechi (în avion mai ales sunt foarte bune)

– cărțile pe care și le alege ea pentru citit

– orice altă jucărioară, care este desigur foarte importantă și nu trebuie să lipsească din bagajul nostru.

drumurile cu copilulÎn avion primim două jucării din partea lor : un avion și unul dintre oamenii care muncesc în aeroport. Sunt jucării din lemn, foarte utile pentru a învăța meseriile celor din aviație.

Mai multe idei în articolul Activități pentru avion la 3 şi 6 ani

Îmi pare rău de denumirile în engleză, dar pentru că am cumpărat jocurile fie în Turcia, fie din vacanțe, întotdeauna căutam instrucțiunile și denumirile în engleză. Nu știu sincer, cum se numesc în românește.

Până la 4 ani nu am folosit avionul decât pentru drumul Istanbul-București, care durează o oră. De cele mai multe ori adormea de cum auzea motorul pornind ( până la 2 ani și jumătate). Apoi fie citeam cartea pe care și-o alegea, fie construiam ceva. De când am început să zburăm cu Turkish (chiar și pe ruta Istanbul-Bcurești, pentru că Tarom începea să folosească avioane interne care efectiv o speriau) urmărește desene la TV-ul din avion :).

Cam acestea sunt lucrurile pe care le luăm cu noi în bagaj pe avion, mașină, tren. Poate nu pe toate de fiecare dată, dar acestea sunt mereu pe măsuța de urgență, pregătite să fie luate într-o altă aventură.

Cât timp am vizitat în Turcia ce era pe lista mea, am folosit mașina, nu avionul. După aceea, am început lista de vizitat Europa.

Pe lângă jocurile din bagaj, sunt și jocuri pe care le jucăm în mașină, fără a fi nevoie să ne folosim de vreun obiect. Multe sunt jocuri propuse de ea, altele de noi.

Ce jucăm noi împreună, în mașină mai ales. Aproape de fiecare dată închiriem mașină în țara pe care o vizităm, așadar petrecem mult timp pe drum.

I Spy with my little eye. Fiecare trebuie să alegem atât un cuvânt care începe cu o literă, cât și un obiect care are o anumită culoare.

spunem formele norilor și ale copacilor (unii copaci ne pot îmbrățișa). În caz că nu ați văzut, fiți mai atenți:)

numărăm cuiburile păsărilor (preferata ei)

alegem câte o culoare și numărăm mașinile de culoarea aleasă, care trec pe lângă noi până la 10

fredonăm câte un cântec și trebuie să ghicim piesa

facem umbre cu mâinile, atunci când putem

– căutăm să găsim cât mai multe cuvinte care încep cu o anumită literă. Un fel de Fazan.

– mai nou am început “Ce încape în geamantan“. Se aseamănă cu jocul precedent, doar că trebuie să numim cât mai multe obiecte care încep cu o anumită literă și care încap în bagaj.

Cam acestea ar fi jocurile și jucăriile noastre la această vârstă.

Altceva, voi ce jucați?

Photo by Jenn Evelyn-Ann on Unsplash

Daniela

Sunt soție, mamă, fiică, mătușă si sunt eu. Fericită în toate rolurile mele din fiecare zi. Pasionată de călătorii, citit, descoperit lucruri noi despre mine, lume. Be happy, life is short !

1 Comment

    Tu ce părere ai?

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

    %d bloggers like this: