In primul rand… vorbiti-le copiilor despre ce se intampla si despe ce putem face noi!
De ce incep cu asta? Pentru ca e important ca noi, parintii sa ramanem principala susrsa de informare pentru copiii nostri. Mai ales pentru scolari. In timp ce eu ma perpeleam acasa ce sa-i spun domnisoarei despre ce se intampla, ea deja stia de la scoala. Stia de la colegi cu telefon si acces liber la internet.
In primul rand, cred ca este important sa adaptam informatiile la varsta fiecarui copil. Apoi, vorbiti despre ce simtiti voi ca sa-i ajutam si pe ei sa inteleaga ce simt.
Inainte de a va arunca intr-o tirada de informatii, aflati ce stiu ei si ce ar vrea sa stie, apoi completati. Asta am facut noi.
Am mai gasit cateva informatii utile daca nu stiti de unde sa incepeti.
1. La Editura Cartema exista o serie de carti care va pot ajuta sa deschideti subiecte delicate precum Conflictele Globale, Refugiati si Emigranti
Alexa Stanescu a publicat pe blogul ei la inceputul saptamanii, inainte sa inceapa toata nebunia, un interviu cu psihoterapeutul Ovidiu Berar in care a abordat mai si anxietatea noastra, a paintilor, dar si felul in care le vorbim copiilor despre razboi. Va las un extras si va invit pe blogul ei pentru articolul integral:
Ovidiu Berar: Părinții trebuie să fie atenți la comportamentul lor. Trebuie să îi observăm la orice vârstă, dacă nu dorm bine, nu mănâncă, orice schimbare. Modul în care noi transmitem informația la copil e comportamental, copiii ne văd pe noi adulții, ne citesc emoțiile pe față.
Pe site-ul TreiDeDoi.ro am gasit un articol foarte util, datoita share-ului Danei Rogoz. Las cateva fragmente pe varstele copiilor:
Copiii sub 7 ani reacționează cu frică și nesiguranță în fața sunetelor sau imaginilor cu persoane accidentate sau rănite. Din acest motiv este important să nu expunem copiii din această categorie de vârstă nici unei emisiuni sau nici unui reportaj real, nefiltrat, care să prezinte scene de război, deoarece ei preiau cu toată ființa aceste întâmplări îngrozitoare.
Știrile despre război și teroare trezesc la copiii între 8 și 12 ani mai ales sentimente de neputință și vulnerabilitate. Este important ca ei să reușească să exprime aceste sentimente. […] Cu ei e nevoie să prelucrați aceste teme într-un mod deschis și adecvat vârstei. Și la această grupă de vârstă pot ajuta cărțile cu imagini, filmele pentru copii sau piesele de teatru care abordează aceste teme sau sentimente.
Pe masura ce mai gasesc si alte infomatii le voi adauga aici si va invit si pe voi sa imi trimiteti link-uri si resurse.
Credit foto: citat din cartea ‘The Boy, The Mole, The Fox and The Horse’ by Charlie Mackesy
Cartile de la Cartemma le avem si noi dar nu le-am citit niciodata copiilor. Cum zicea si Anca Bolos, cele despre razboi si refugiati nu prea s-au vandut, iar acum sunt cele mai vandute carti ale ei. Uneori nici nu ne dam seama cat de util ne poate fi un material la un moment dat.
Exact! Nu pot decat sa fiu recunoscatoare ca cineva a avut aceasta idee la un moment dat si acum ne ajuta pe toti!