E intuneric si in camera se mai aude doar suieratul nasului infundat al Emilusei si un scartait ocazional de la patul lui Andrei care inca nu a adormit.
Suieratul asta de nasuc infundat e aproape hipnotic, sigur il stiti, iar dupa o zi de sortat poze din ultimii 6 ani de viata vedeam in capul meu numai imagini de cand erau amandoi mici si pufosi.
Mai intai am inceput sa ma gandesc cate paturi am schimbat pana cand am ajuns la aceasta formula… vreo 5 in 7 ani aproape. Apoi am ajuns sa ma gandesc cat de diferiti au fost fiecare cu somnul inca de cand erau micuti. Despre Emily v-am mai povestit la un moment dat, dar la Andrei n-am apucat sa va spun ce ne-a ajutat cel mai mult chiar daca stiam si aplicasem tot ce invatasem cu Emily.
La Andrei n-a functionat nimic, NIMIC! Nici rutina, nici melodia dinainte de nani, nici schimbatul in pijamale, nici vorbitul, iar in prima faza nici macar dormitul impreuna!!!
Da, stiu… ce bebelus nu doarme langa sursa de hrana??? Ei bine… al meu! Cand nu mai puteam dupa 4-5 treziri noaptea, il aduceam in pat doar, doar va ramane acolo, dar incepea o foiala la 360 de grade continua si doar in patul lui se linistea.
Eram epuizata si la capatul puterilor pana cand am gasit prima solutie!!!
Cumva am realizat ca lui ii prieste mai mult la caldura decat la racoare cum eram noi obisnuiti (de atunci au mai fost cateva lucruri pe care le-am aflat despre baietelul nostru care erau total opuse de noi restul).
Initial solutia pe care noi am gasit-o a fost sa-l infasam la somn intr-un fel de paturica si din momentul acela Andrei a inceput sa lege somnul putin mai mult. Apoi am luat un sac de dormit in care il puneam de fiecare data cand il bagam la somn, iar asta a fost una dintre cele mai bune investitii la al doilea copil.
Am folosit acel sac de dormit pana cand a inceput sa se ridice in fund, dar apoi se cam incurca in el si am cam renuntat.
De atunci si pana acum s-au schimbat multe. Atunci ii faceam masaj, il imbracam intr-un body si il bagam in sacul de dormit, acum il anunt ca urmeaza sa ne culcam, ma uit cum se imbraca singur in pijama, apoi il mangai pe spate pana adoarme.
Chiar nu credeam atunci in asemenea miracole 😀
S-au schimbat chiar si sacii de dormit, iar cei de la Kidscenter mi se par adorabili foc!
Se numesc PenguinBag si pe langa faptul ca au niste modele extrem de haioase, mi se par mult mai practici decat ce am avut eu la Andrei.
In primul rand au picioare asa ca cel mic nu se mai impiedica in el atunci cand incepe sa se ridice dimineata de marginea patului sau de spatele vostru, in functie de unde ii place sa-si petreaca noaptea.
Pot fi folositi chiar si de copiii mai mari pentru ca are un fermoar foaaaarte lung care incepe de la gat si se termina toooooocmai pe spate. Deci nu e nevoie ca noaptea sa se dezbrace, cand se trezesc sa mearga la baie. Pur si simplu isi deschid fermoarul si gata! Nu mi-e prea clar daca functioneaza la fel de bine la fete, dar pentru baieti e super practic clar!
Au doua grosimi ideale pentru fiecare anotimp. Practic, in loc sa investiti in pijamale si paturici, aveti doi saci de dormit care asigura temperatura optima pentru corp si nici nu te ingrijorezi daca e copilul invelit. Emily abia acum s-a obisnuit sa se inveleasca si cred ca asta e de fapt motivul pentru care nu mai vine la noi in pat noaptea. Acum are tot confortul la ea in pat.
Sacul de dormit s-a dovedit chiar foarte practic in deplasari.
Andrei avea abia 6 luni cand am mers prima oara cu cortul, iar cu sacul de dormit nu mi-am facut griji ca i-ar fi frig. La fel si cand mergeam la munte la bunici, mai ales ca nici nu dormea cu noi in pat.
Cel mai haios era cand plecam pe undeva dimineata devreme, cat ei inca dormeau. Il luam cu tot cu sac, il puneam in scoica si pe aici ti-e drumul!
Daca ar fi totusi sa am o obiectie la acest PenguinBag ar fi faptul ca nu au talpi, dar asta este in acelasi timp un avantaj si un dezavantaj. Pe de-o parte daca au sosetele in picioare, e alegerea lor daca si le pastreaza sau si le dau jos. Pe de alta parte sigur se gasesc una, doua bunicute care sa comenteze ca raceste copilul cu picioarele goale 😛
Kidscenter este o afacere de familie pornita de o mamica pasionata de produsele de calitate pentru copii, dar si de respectul pentru lumea in care traim pentru ca este printre primii care au adus olita portabila pe care sigur o stiti, iar daca nu, va invit sa o descoperiti. Pe noi ne-a salvat de multa alergatura sa gasim o toaleta in parc sau pe plaja, dar asta e deja alta poveste din copilarie.
Avand in vedere ca inca suntem in sezonul rece si ca un cadou la inceput de an, Kidscenter ne acorda o reducere de 10% pentru comunitatea Ceai cu Mamici. Codul este Ada10 si il puteti introduce in formularul de comanda.
Stiu sigur ca am cateva cititoare care au folosit sacul de dormit la primul bebe, ca doar am schimbat impresii atunci, dar sunt curioasa acum… cate dintre voi folositi sacul de dormit si cat de practic vi se pare? Aveti asa cu picioare?
Ce haioși sunt!
Și la noi a funcționat infasatul în primele săptămâni, dar apoi nu a mai fost nevoie. Este posibil să ne fi adaptat pe moment. Îmi amintesc ca aveam o paturica pufoasă la cel mare, pe care am folosit-o mult timp ca să îl ținem protejat de frig cât a fost bebeluș. Acum îmi dau seama că un astfel de sac ar fi fost mai potrivit, dar și mai confortabil pentru el. Îmi pot imagina cât de bine se poate simți copilul în el! Pentru oameni mari nu există ? ????
Daca ar fi, clar mi-as lua si eu! :)))