O petrecere în pijamale înseamnă beneficii pentru toată lumea, mai ales atunci când se întâmplă la aproape 4 ani. Și copiii și părinții se bucură la maxim de noua libertate dobândită și se revăd a doua zi cu bateriile încărcate la maxim, gata pentru o zi de duminică frumoasă în familie.
Tocmai a trecut weekend-ul și Emily a fost la a doua petrecere în pijamale în deplasare și a treia în total (una a fost și pe teren propriu) cu prietena ei din fragedă pruncie, Eva.
Fetele astea se cunosc de când una stătea în fund, cealalta doar pe burtă și trăgeau cu îndârjire de aceași carte cu animale, una vrând să o vadă, cealaltă să o molfăie. Și uite așa au crescut ele împreună, cu sesiuni de joacă aproape săptămânale începând cu vârsta de vreo 7 luni și până când draga mea Viorica, mămica Evei, pe care o puteți citi tot aici, s-a întors la servici și fetele au început grădinița. Deși vizitele s-au rărit, fetele au rămas la fel de prietenoase, iar acum, la aprope 4 ani, când împărtășesc aceeași dragoste incomensurabilă pentru Elsa și puterile ei de gheață, lucrurile sunt și mai distractive. Acum nu-și mai smulg jucăriile din mână ci își împrumută jucării până data viitoare.
Și uite așa, într-o zi de weekend, în timp ce ne uitam la fete cum împrăștie toate jucăriile prin toată casa și Andrei cum le urmărește disperat de-a bușilea, am început să punem la cale planul primei petreceri în pijamale. Motivele nu sunt numai altruiste, nu ne-am dorit doar independență pentru fetele noastre, timp de calitate cu prietena din dotare…. nuuuuuuu… am avut și motive ascunse. O noapte în care fetele noastre dormeau în deplasare, era o noapte de libertate. Absolută pentru unii, parțială pentru cei cu mai mulți copii daaaar, cu șanse mai mari de plasare a unicului copil rămas la bunici.
Și acum să vă explic ce înseamnă de fapt o petrecere în pijamale pentru două fetițe de aproape 4 ani:
- Se iau toate jucăriile la mână și neapărat trebuie împrăștiate și ascunse prin locuri nebănuite
- Apoi, ca o petrecere în pijamale să aibă un succes garantat, e musai să se schimbe de haine de cel puțin 3 ori și să-și încerce una alteia rochiile, încălțările și accesoriile din dotare
- se revine la împrăștiat jucării dar, de data aceasta fiind costumate în Elsa și Crăiasa Zăpezii (norocul meu ca am avut două costume, altfel iesea cu păruială, a mea evident )
- o mică pauză de masă, un pic de liniște dar nu mai mult de 5 minute că altfel iși ies din ritm și nu mai împrăștie jucariile cu același elan
- bălăceală maximă în cadă, chirăiala, apă peste tot
- la sfârșitul serii, pentru că deja toată lumea este extrem de surescitată și plină de energie și adrenalină, o ciorovaială mică din cauza cărții citite. Până la urmă, adulții gasesc un compromis acceptat de părțile implicate, citim apoi inchidem lumina
- După închiderea luminii se întâmplă de fapt ultima activitate din seara respectivă. Încep să râdă și să se scălămbăie pe rand. Tonul este dat de gazda și apoi preluat de oaspete, imediat ce prinde puțină încredere că se poate. Și după ce, timp de jumătate de oră, încerci să le calmezi pe rând, într-un final, începe să se audă respirațiile sacadate care anunță liniștea pentru seara respectivă.
Per total este o seară extrem de distractivă, extrem de agitată, îmbătrânești cu câțiva ani în plus, dobândești o mulțime de riduri noi de la atâta râs, iar la sfârșit apreciezi mult mai mult liniștea așternută 🙂
Pentru părintele gazdă sunt multe emoții. “Aoleu, oare a mâncat suficient? Oare o să strige dupa mami? După tati? Dacă nu-i place mâncarea, ce fac? ” Dar până la urmă te relaxezi și te bucuri de râsetele lor și de toate jocurile noi pe care le pot inventa în câteva secunde.
Nici pentru părintele care iși lasă copilul la petrecerea în pijamale nu e mai simplu, deși abia așteaptă o seară de libertate. Stă și el cu inima mică și tot verifică telefonul gândindu-se că “Sigur, mă sună să o iau acasă, doar n-a dormit niciodată cu nimeni, mai ales în altă parte decat în pătuțul ei. Siguuur! ” Dar telefonul nu sună, ba chiar primești mesaje cu poze si filme haioase și începi să te mai relaxezi un pic. Prima noapte de libertate nu e chiar destrăbălare maximă, dar e relaxantă. Deja de la a doua, începi să-ți faci planuri de film, club etc că doar fetele își văd de joaca lor și părinții trebuie să facă la fel 🙂
Trebuie încercată experiența asta și ca gazdă și ca oaspete, ajungi să-ți cunoști copilul și prin alți ochi. Ajungi să realizezi cât de mult a crescut, mai ales când vine și te întreabă “Mami, când pleci?” Atunci nu poți decât să te bâlbâi și să răspunzi “A a acum?”, ea vine, te pupă și zice cu nonșalanță, “Binee, paaaa!” și pleacă la joacă.
